InfoMoldova

Spiritualitate

Reforma și Cuvântul lui Dumnezeu

Verbum Domini Manet in Aeternum „Cuvântul Domnului rămâne în veac”

Au trecut 500 de ani de când Martin Luther (1483–1546) – călugăr, profesor și reformator a afişat 95 de teze la poarta bisericii castelului din Wittenberg.

Cu mai mult de 1.000 de evenimente în peste 100 de locuri, întreaga Europă sărbătorește aniversarea a 500 de ani de când un călugăr, Martin Luther, a afișat la 31 oct. 1517 cele 95 de teze pe ușa bisericii din Wittenberg. Vara aceasta 20.000 tineri au participat la acțiuni de celebrare a Reformei pornite la Wittneberg. Începând din toamna anului trecut au fost organizate festivaluri pe un traseu ce traversează toată Europa de la Kiev până în Portugalia pentru a marca evenimentul de marcă al acestui an (https://r2017.org/).

În fapt, evenimentul a început în urmă cu 10 ani prin plasarea a 800 de miniaturi Martin Luther în Wittenberg. Tot pentru a marca evenimentul s-au bătut monede comemorative în Germania și Kiev. Kievul a sărbătorit prin decret prezidențial Reforma Protestantă timp de un an – Germania a dedicat 10 ani sărbătoririi Reformei. Europa afișează la orice pas portretul jovial, ușor visător al unui Martin Luther parcă mai tânăr și mai puternic. În ciuda portreturlui blajin, Luter a produs o ruptură în creștinism, care a schimbat pentru totdeauna nu numai Germania sau Europa, ci și lumea întreagă.

Martin Luther a fost personalitatea cea mai influentă a secolului al XVI-lea, una dintre cele mai importante personalități istorice ale epocii moderne timpurii. Un monah „rebel”, în fața căruia singura autoritate era Sfânta Scriptură, a reușit să tulbure profund Biserica și a schimbat viața creștinilor de pe vechiul continent. Profesorul de teologie devenit figura centrală a Reformei Protestante a influențat radical prin învățăturile sale atât istoria Europei cât și Biserica Romano-Catolică, care a trebuit ea însăși să recurgă la o reformă (Contrareforma) pentru a-și salva autoritatea. În plus, mișcarea protestantă inițiată de Luther a contribuit enorm la declinul limbilor latine și chiar slavone ca limbi de cult, acestea lăsând loc limbilor naționale.

Azi, în Europa de Vest semnificația lui Luther sau a Reformei Protestante nu mai are o rezonanță neapărat teologică. După generațiile de secularizare, nemaivorbind de decenii de ateism oficial (inclusiv în Wittenberg), germanii nu mai sunt la fel de religioși. Mulți credincioși își pun întrebarea dacă „Se mai aude încă ciocanul lui Luther?[1]

Dincolo de acest aspect, mișcările sociale produse de Reformă nu au fost doar pentru nevoia de schimbare a bisericii. Luther a declanșat o reformă în politică, economie, știință, artă și cultură. A schimbat și a format limba, mentalitatea și modul de viață al lumii. Timp îndelungat, Europa a fost marcată de lupte confesionale sângeroase; în Germania de azi protestanții și catolicii reprezintă fiecare aproximativ 30% din populație. După unificarea Germaniei în secolul al XIX-lea, Luteranismul a câștigat războiul cultural. „O mare parte din ceea ce în mod obișnuit era protestant acum 500 de ani este perceput astăzi ca fiind de origine germană”, spune Christine Eichel, autorul „Deutschland, Lutherland„, una din multele cărți despre influența lui Luther.

Porțile Libertății au fost deschise de Luther! este mottoul sub care a avut loc „cel mai frumos spectacol istoric de culoare și lumină din Germania”. Sub auspiciile sărbătorii Reformei Protestante a fost creată o panoramă istorică virtuală asupra istoriei Reformațiunii Protestante începute la Wittenberg. (https://www.luther2017.de/)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis a transmis participanților la masa rotundă organizată de Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană, cu prilejul aniversării a 500 de ani de la reforma inițiată de Martin Luther (28 ianuarie 2017): „Reforma reprezintă o punte de spiritualitate între enoriașii rămași în România și cei care au emigrat, rămânând însă puternic atașați de locurile natale și valorile credinței lor… Prin impunerea limbii materne în slujire, dar și prin răspândirea cărții și a tipăriturilor, Reforma a determinat o schimbare profundă a societății europene.” (http://www.presidency.ro/)

Cele 95 de teze

Totul a început cu lupta împotriva morții negre care bântuia Europa sec. XV. Foametea, frica de chinurile fără sfârșit ale iadului și ignoranța medievală au înspăimântat bătrânul continent.

Abuzurile papale, vânzarea indulgențelor și acceptarea de către stat a autorității ecleziastice corupte chiar și asupra ei înseși au umplut paharul. Se dorea: eliminarea corupției clerului, a luxului din Biserica Catolică, simplificarea cultului religios, eliminarea simoniei şi a vânzării de indulgenţe, traducerea Bibliei şi desfăşurarea slujbelor în limbile vorbite de popor.

Evenimentul care a rupt istoria în două: Reforma Protestantă.

Data afișării celor 95 de teze, 31 octombrie 1517 este punctul de pornire al Reformei Protestante, dar și începutul Epocii Premoderne. Scopul său nu a fost întemeierea unei biserici noi, ci reformarea celei existente. Excomunicarea lui Martin Luther din Biserica Catolică a condus la nașterea bisericilor protestante. Reformele sale începute cu dorința de a dezbate deschis 95 de teze au influențat indirect Biserica Romano-Catolică, Biserica Ortodoxă și mai ales viziunea asupra doctrinelor fundamentale ale credinței creștine de la începuturile ei.

Principiile Reformei cu privire la ordinea civică, moravurile sociale și demnitatea și egalitatea în drepturi

David Fieldsend, președintele Sallux (MPCE) a declarat acum câteva zile (11 oct 2017) că „în parcursul a câteva secole, principiile Reformei privitoare la ordinea civică, moravurile sociale și demnitatea și egalitatea tuturor bărbaților (mai târziu, și a femeilor) s-au răspândit în tot continentul, inclusiv în zonele unde protestanții erau o minoritate, și se poate clar demonstra că valorile europene în ce ține de drepturile omului, democrație și supremația legii se trag din rădăcinile Reformei, din secolul XVI. Nu este întâmplător că broșura publicată de Luther în care explica rațiunea pentru faimoasele sale 95 de teze a fost intitulată ‘Libertatea creștinului’.” Reforma Protestantă nu s-ar fi produs dacă nu ar fi apărut omul care i-a dat curs şi a realizat-o, Martin Luther.

Libertatea religioasă azi, fără Martin Luther ar fi fost imposibilă

Luther a fost omul care a avut curajul de a pune în discuție și a dezbate deschis probleme care vizau atât statul, cât și biserica.

Europa este continentul cel mai modelat după Biblie

Jeff Fouintain, Director al Centrului Schuman pentru Studii Europene a declarat și el în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) la Palais de l’Europe, principala clădire a Consiliului Europei că „Europa este continentul cel mai modelat după Biblie, precum și de respingerea acesteia„, numind acest fenomen „paradoxul Europei”. În aceeași după-amiază a fost organizat Forumul Strategic al „Protecției și Promovării Principiilor Reformei în Europa” https://www.stiricrestine.ro/

Să punem demnitatea umană înaintea politicilor sociale

Reforma de asemenea a influențat profund felul în care societățile operează în sfera economico-socială. Responsabilitatea personală a fost subliniată, iar oamenii au fost încurajați să fie cât mai dedicați vocațiilor lor. Munca a devenit o modalitate de a-L slăvi pe Dumnezeu. Cu toate acestea, profitul nu era un scop în sine, ci un mijloc de a face bine și a influența întreaga societate. Accentul pus pe responsabilitatea personală, împreună cu modelul olandez și elvețian de organizare descentralizată, bazată pe comunități, a adăugat la legimitatea instituțiilor statului, minimizând corupția. În cele din urmă, ideea că toate activitățile dintr-o societate trebuie să servească interesului public a devenit un element central.” Lefteris Kaloterakis (ECPM)

Reforma a rupt strânsoarea și monopolul asupra adevărului

Reforma a rupt strânsoarea și monopolul asupra adevărului public deținut de către cei aflați la conducere, atât în biserică, cât și în stat. Înainte de Reformă, oamenilor de rând le era spus ce să creadă și cum să trăiască de către liderii ce interpretau ei înșiși Scripturile Biblice pe care omul de rând nu le putea citi sau înţelege.

Concepția asupra muncii

Referitor la muncă și bani, Luther a fost diferit de ceilalți reformatori. Când Max Weber a scris despre etica muncii protestante în 1904, a avut în minte Calvinismul și rudele sale religioase, cum ar fi Puritanismul american. Calvin a privit capacitatea unui individ de a se îmbogăți ca fiind un semn că Dumnezeu l-a predestinat să fie mântuit. Pentru Luther, creștinii au fost deja mântuiți, așa că averea e nerelevantă pentru mânturie. În loc să adune pentru ei, creștinii ar trebui să lucreze pentru comunitatea lor și în nici un caz pentru ei înșiși. Munca (Beruf) a devenit astfel o chemare (Berufung). Nu profitul, ci redistribuirea este scopul muncii în viziune protestantă. Potrivit lui Gerhard Wegner, profesor de teologie, acest „socialism luteran” găsește expresie seculară în statele bunăstării Scandinaviei și Germaniei.

Orice tip de muncă în folosul altora sau al comunității a fost privit, în teologia protestantă, ca o vocație, ca o chemare divină. (Pavel în 1 Corinteni 12).

Potrivit acestei concepții, nu există munci inferioare și ocupații sau profesii superioare. Fiecare muncă făcută cu pasiune și dăruire este binecuvântată de Dumnezeu și are o mare valoare. Astfel, darurile primite de la Dumnezeu pot și trebuie să fie exercitate în folosul celor mulți. Darurile au valoare doar dacă omul muncește cu dăruire. Punctul culminant al credinței adevărate îl reprezintă darul primit de la Dumnezeu și folosit cu pasiune. Dacă ne gândim la felul în care este înțeleasă munca în vremea noastră, avem multe de învățat. Ar fi bine ca mentalitatea să ne fie înnoită substanțial, fiindcă în mod greșit, de multe ori munca este evaluată după plată, când ar trebui să fie invers.

Nici oamenii de rând și nici cei din elita societății nu se întreabă ce daruri au și cum le-ar putea „pune în negoț“ în slujba societății, după modelul formulat de dumneavoastră, pe baza celor spuse de apostolul Pavel în 1 Corinteni 12. Toți se întreabă, mai mult sau mai puțin conștient, cum ar putea să ajungă la un salariu cât mai mare. Nu dăruirea, nici darul nu mai contează, ci banul câștigat. Ce efecte are această gândire vedem deja acum, dar vom vedea și mai clar în generația viitoare

afirmă Hans Klein în „Scrisoarea deschisă adresată d-lui dr. Martin Luther” 27 sept. 2017 (http://dilemaveche.ro/)

Pe plan international tot mai mult se spune ca „good ethics is a good business”, deci dacă ai comportament etic corect, și business-ul merge bine. Cred ca au trecut ceva ani de cand v-am spus despre acest reviriment al eticii in business. • Tot ce se numeste clasicism in economia politica, la englezi a pornit dintr-o societate cu comportamente aproape puritane. La Adam Smith etica era prezumata in orice activitate de business. Etica era prezumată în funcționarea piețelor și a mâinii invizibile. Asta e. Când Adam Smith vorbea despre faptul că dacă urmaresti interesul celalalt, iți urmărești interesul tău, vorbea despre o anumita etica a negocierilor… • Primele bănci moderne nu au apărut în Olanda? Olanda puritană, protestantă. Normele eticii la baza banking-ului modern au fost prezumate. Onorabilitatea nu e un moft în activitatea bancară, ci o condiție esențială a activității de bancher și a functionarii pietelor ca sa fie cat mai putin reglementate

afirmă guvernatorul BNR Mugur Isărescu în articolul „La școală! Nu aveți incotro!” 25 oct. 2017 (http://hotnews.ro/)

Educația publică și alfabetizarea

În țările protestante inițiativa pentru educația publică, scrisul în limba națională și alfabetizarea universală a cetățenilor a fost prioritatea numărul unu. Calea educației și alfabetizării la noi nu s-ar fi produs fără contribuția unor catolici pe care azi îi privim ca protestanți reformați.

Cultura și Artele

Pentru Luther estetica era, ca orice altă problemă de viață, o chestiune foarte serioasă. El a afirmat că tuturor creștinilor li s-a garantat mântuirea prin Isus, dar fiecare avea datoria de a trăi în așa fel încât să o merite. Ostentația, luxul era astfel o distragere rușinoasă față de ascetismul necesar pentru a-ți examina conștiința proprie. Umbrele acestei viziuni sobre și grave trăiesc în arhitectura nemțească Bauhaus (sec. al XX-lea) și chiar în stilurile de mobilier de azi de la IKEA (stilul lutheran din Suedia). Simțul frumosului la urmașii reformei lui Luther poate fi văzut în rochia modestă ornamentată la nunțile protestante, în decorarea biroului (fie acasă sau la serviciu) și chiar în obiceiurile alimentare ale Angelei Merkel, fiica unui pastor luteran, sau ale lui Joachim Gauck, fostul președinte al Germaniei – el însuși – un fost pastor. Ambii nu vor promova sau participa la festivități în Berlin sau în Germania printr-un stil exuberant. Ba mai mult, noul cancelar dă dovadă de smerenie, am putea spune.

Din punct de vedere cultural moștenirea lui Luther poate fi văzută și prin faptul că Germania, cea de-a 17-a țară cu cea mai mare populație din lume, are a doua cea mai mare piață de cărți după Statele Unite. După ce a tradus Biblia în limba germană, Luther a vrut ca toată lumea, bărbat sau femeie, bogată sau săracă, să o citească. La început, protestanții au devenit mai educați decât catolicii; în cele din urmă toți europenii au sesizat valoarea cărților și le-au adoptat, contribuind la schimbarea Europei culturale.

Muzica

Luther, alături de alți reformatori protestanți, și-a împărtășit dezaprobarea pentru ornamentul vizual (iconoclastic). Dar el se deosebea de ceilalți reformatori prin rolul pe care el a văzut că îl joacă muzica în dezvoltarea și împărtășirea credinței. Protestanții elvețieni, John Calvin și Huldrych Zwingli, au văzut muzica ca o ispită senzuală și s-au „încruntat” creând norme stricte asupra muzicii sau interzicând anumite instrumente și tonalități.

Pentru Luther muzica era o armă inspirată împotriva diavolului. El voia ca toți credincioșii să cânte împreună – în biserică și acasă, în familie și în vecini, și mai ales în limba lor nativă, pe cât posibil cu instrumente cât mai gălăgioase! Astăzi, Germania are 130 de orchestre finanțate public, mai mult decât orice altă țară din lume. Concertele sunt adevărate predici, solemne, celeste, sublime, uneori chiar vesele cu scopul de a fi mai aproape de cer.

Care este impactul Reformei pentru români?

Există două interpretări privitoare la existenta și impactul Reformei asupra poporului român: interpretarea Bisericii Unite, conform căreia dacă Biserica Romano-Catolică nu s-ar fi opus Reformei în 1700, românii ar fi devenit reformați și, mutatis mutandis, parte a națiunii maghiare, și pe de altă parte – interpretarea Bisericii Ortodoxe, care afirmă că Reforma nu a avut nici un impact asupra romanilor, întrucât aceștia au rămas loiali Ortodoxiei, credința lor strămoșească.

Fapte

Începând cu secolul al XVI-lea Reforma a contribuit semnificativ la dezvoltarea națiunilor, inclusiv a românilor prin: dinamizarea folosirii limbii proprii în Biserică, prin înființarea unor școli care au devenit adevărate centre culturale și lingvistice, prin trezirea conștiinței naționale privind originea limbii pe care o vorbesc.

Reforma a pornit procesul de latinizare la noi, stabilirea școlii naționale românești, a determinat apariția tipografiilor și la noi, și nu în cele din urmă traducerea Bibliei și apariția cărților de rugăciuni în limba noastră.

Reforma a obligat Biserica Ortodoxă să dea un răspuns teologic la nevoile fundamentale ale credinței românilor privind iadul, adevărata zi de odihnă, îndreptățirea prin credință și nu numai. Românii au început să înțeleagă Biblia în propriul lor grai și să trăiască pentru mântuire, în spiritul și litera Cuvântului lui Dumnezeu.

Influența Reformei pe teritoriul României a constat într-un real proces de schimbare a bisericii. Gala Galaction și Dumitru Cornilescu sunt doar două nume care au fundamentat limba și cultura română pe Biblia în limba română.

Dacă ar fi să recunoaștem, prin consecințele ei – Reforma Protestantă a reușit în mod excepțional, uneori dureros ce-i drept, să-L aducă pe Dumnezeu mai aproape de oameni.

[1] Materialele de presă oferă postere cu imagini care sugerează comemorarea anului 1517 fără a mai folosi ciocanul. :) și care recunosc impactul Reformei Protestante. (https://www.3xhammer.de/)


Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *