Într-un oraș, într-o noapte geroasă, tocmai se stârnise un viscol. Un băiețel vindea ziare la colțul străzii, iar oamenii treceau când și când… Băiețelului îi era atât de frig încât nici nu mai încerca să mai vândă ziare. S-a dus la un polițist și l-a întrebat: „Domnule, știți cumva din greșeală un loc călduros unde ar putea dormi un băiat sărac în noaptea asta? Vedeți dumneavoastră, eu dorm ghemuit într-un colț, mai jos, pe alee, și e ingrozitor de frig acolo în noaptea asta. Mi-ar prinde bine un loc călduț unde să stau.” Polițistul s-a uitat la băiat și i-a răspuns: „Du-te pe strada aceasta la vale și vei ajunge la o casă albă mare. Când ajungi acolo, să bați la ușă și când îți va deschide să spui doar „Ioan 3 cu 16” și te vor lăsa să intri.”
Și așa a și făcut. A urcat treptele, a bătut la ușă și după câteva clipe i-a deschis o doamnă. Băiatul s-a uitat la ea și a zis: „Ioan 3 cu 16”. Femeia i-a zis: „Intră, fiule.” L-a luat înăuntru și i-a arătat un leagăn în fața unui șemineu pe care să se așeze și a plecat. Băiatul a stat acolo un timp, gândindu-se: „Ioan 3 cu 16… nu înțeleg ce înseamnă, dar cu siguranță încălzește un băiat înghețat.”
Puțin mai târziu, femeia l-a dus în bucătărie și l-a invitat să se așeze la o masă plină cu bucate. A mâncat și iar a mâncat până ce nu a mai putut. Apoi s-a gândit: „Ioan 3 cu 16… nu înțeleg ce înseamnă, dar cu siguranță satură un băiat înfometat.” Apoi l-a chemat sus într-o baie unde se afla o cadă imensă plină cu apă caldă și a stat acolo ca să se înmoaie puțin. După ce s-a spălat, s-a gândit: „Ioan 3 cu 16… nu înțeleg ce înseamnă, dar cu siguranță curăță un băiat murdar.” Femeia l-a luat apoi și l-a dus într-un dormitor, l-a înfășurat cu un cearșaf, l-a pus pe un pat, l-a învelit cu o pătură până la gât, l-a sărutat de noapte bună și a stins lumina. În timp ce stătea în întuneric și privea afară pe fereastră cum ningea în acea noapte geroasă, s-a gândit: „Ioan 3 cu 16… nu înțeleg ce înseamnă, dar cu siguranță odihnește un băiat frânt de oboseală.”
Dimineață, femeia a venit sus și l-a luat din nou în bucătărie, la acea masă plină de bucate. După ce a mâncat, ea l-a luat din nou și l-a așezat în acel leagăn, în fața șemineului și a luat o Biblie. S-a așezat în fața lui, uitându-se la fața lui inocentă: „Înțelegi tu ce înseamnă „Ioan 3 cu 16”?” l-a întrebat ea gentil. El a răspuns: „Nu, doamnă, nu înțeleg. Am auzit prima oară cuvintele acestea aseară, când polițistul mi-a zis să le folosesc.” Ea a deschis Biblia la Ioan 3 cu 16 și a început să-i vorbească despre Isus. Chiar acolo, în fața acelui șemineu, băiatul și-a predat inima lui Isus. Stând acolo, s-a gândit: „Ioan 3 cu 16… nu înțeleg ce înseamnă, dar cu siguranță salvează un băiat pierdut!
Dragi prieteni, mai este textul din Ioan 3,16 pe buzele noastre ? Mai trăim noi semnificațiile profunde ale iubirii lui Dumnezeu revărsate din acest text în viața noastră? Dumnezeu ne-a iubit atât de mult încât ne-a salvat și ne-a oferit o nădejde prin viața și moartea Fiului Său. Cât har nemeritat am putut primi…! Trăim într-o lume în care lipsa de iubire și de speraranță este o realitate dureroasă și profundă. Există în privirile multor semeni de-ai noștri, mesajul care spune: Este prea târziu! Prea târziu pentru o familie în pragul divorțului, prea târziu pentru un bărbat concediat cu câțiva ani înainte de pensie, prea târziu pentru o împăcare, prea târziu pentru un nou început… prea târziu, prea târziu!
Suntem chemați de Domnul misiunii noastre, ca prin cuvintele Evangheliei și slujirea noastră dedicată, să încălzim cu dragostea noastră pe cei cu sufletele înghețate de păcat, să hrănim inimile flămânde după Dumnezeu ale căutătorilor de veșnicie, să-i conducem cu tact și bunătate pe cei cu veșmintele sufletului murdare la Cel ce le poate curăța pe deplin și să aducem odihnă și pace în viața celor obosiți și epuizați de cursa unei vieți lipsite de sens și destinație.
Aceasta este misiunea noastră! Să predicăm, să trăim și să lucrăm… Ioan 3,16! Textul unei mari iubiri, textul de aur al unui Dumnezu bogat în dragoste și dăruire de Sine!
Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică. Ioan 3,16
Isus a zis: „Pe orișicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi si Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu; dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.” Trimite mesajul acesta mai departe doar dacă vrei și simți cu adevărat să faci asta. Îl iubesc pe Dumnezeu. El este sursa existenței. El mă ține în funcțiune în fiecare zi. Filipeni 4:13 – „Pot totul în Hristos, care mă întărește.”
