Gerul de afară nu prea invita pe nimeni să iasă la o plimbare pe o aşa vreme, dar soţia îmi aduce aminte că eram dator cu o vizită. Zis şi făcut!
Am pornit în căutarea locuinţei unui frate baptist care vizitase biserica noastră din Marginea, Suceava. Ajungând în apropiere nu ştiam încotro să o luăm. Am decis să întrebăm pe cineva. Deodată într-o curte apare o persoană, care puţin iritată ne îndumă să întrebăm preotul Bisericii Ortodoxe care tocmai ieşea din Biserică. Ne salutăm respectuos, iar din vorbă în vorbă, preotul ne întreabă ce căutăm, curios fiind totodată, cine suntem şi din ce biserică facem parte. I-am spus că suntem adventişti şi căutăm adresa unui vizitator al bisericii noastre, ce era baptist. Spre surprinderea noastră, ne felicită, ne urează “La mulţi ani” şi ne îmbrăţişează.
Astfel a început un dialog foarte călduros, între timp acesta arătăndu-ne şi drumul către prietenul nostru vizitator. Nu ne venea să credem! Împărtăşindu-i situatia vizitatorului, cum că soţia acestuia era bolnavă, preotul se oferă să ne sprijine şi el în ajutorul familiei acestuia. Deasemenea, explicâdu-i că sunt consilier de familie, mi-am oferit ajutorul, în cazul în care preotul ar avea nevoie de consiliere pentru familii cu probleme. Bucuros a afirmat că vom avea mult de lucru împreună şi că în baza acestei relaţii de prietenie, s-ar bucura dacă noi ne-am ruga pentru el spunând că are nevoie de multă susţinere în rugăciune, iar el la rândul său se va ruga pentru noi. Deasemenea l-am întrebat dacă aş putea veni într-o zi să-l aud predicând. Cu bucurie a acceptat asigurându-mă că nu se află printre oamenii cu prejudecăţi şi lipsiţi de respect.
În timp ce vorbeam ne întrerupe o femeie, noi ne scuzăm şi pornim la drum. Ajunşi la o distanţă considerabilă de preot şi femeie, întoarcem capul şi vedem femeia alergand în urma noastră. Ne oprim, o aşteptăm şi ne arată un alt drum mai scurt, oferindu-se chiar să ne ducă până acolo. A luat-o pe soţia mea de braţ şi am pornit spre maşină. În timpul acesta mă rugam Domnului şi îi mulţumeam pentru modul frumos în care condusese lucrurile până aici.
Pe drum, femeia, povestindu-ne despre preot şi problemele sale, ne destăinuie că acesta este un om excepţional, dar care se confruntă cu o problemă gravă de sanatate. Ne întâlnim şi cu băiatul şi nepotul femeii, care miraţi că aceasta merge braţ la braţ cu soţia mea,o străină, curioşi se recomandă, ne salutăm, noi la rândul nostru rămânând uimiţi de felul în care femeia ne prezintă, şi anume ca fiind prietenii săi.
Ajunşi la casa fratelui baptist, suntem întâmpinaţi de acesta, iar noi ne despărţim de femeie. Intrăm în casă, facem cunostintă cu restul familiei, iar din vorbă in vorbă, ne-a povestit că traiul casnic e greu. Soţia mea s-a oferit să o ajute pe femeia acestiua la treburi. Între timp am început să vorbim pe teme spirituale, acesta afirmând, printre altele că predicile, susţinute în Biserica din Marginea, sunt hristocentrice şi că tot ceea ce spun este în conformitate cu toată Biblia.
Aşa am ajuns la un acord că în fiecare săptămână să studiem Cuvântul lui Dumnezeu împreună.
Am rămas impresionaţi de modul în care Dumnezeu lucrează în vieţile noastre şi cum ne călăuzeşte paşii la orice clipă din zi. Aceasta a fost o zi plină de binecuvântări în care am putut vorbi despre Domnul nu numai în Marginea, dar şi peste hotare, în Spania prin intermediul internetului. Astfel am ajuns la finalul zilei, cu şase noi prieteni şi un studiu biblic.
Cât de plăcută poate fi o zi geroasă, atunci când lucrezi pentru Dumnezeu!
