O frumusețe stricată

De la neuroni la nebuloase, ADN la galaxii îndepărtate, suntem înconjurați de miracole. Și totuși frumusețea a ajuns să fie stricată.

Creația ne spune că iubitorul Dumnezeu a împrăștiat lumină deasupra întunericului și pământ deasupra apei, dând viață și sculptând pe primul om din țărână. Geneza descrie bucuria și satisfacția lui Dumnezeu pentru lucrurile create, delectându-Se din nou și din nou pentru că fiecare trăsătură a creației. Pământul a înflorit în armonie perfectă, îngrijit de oameni.

Dumenzeu a celebrat activitatea Sa declarând o sărbătoare săptămânală, Sabatul, o zi liberă pentru a rememora legătura noastră cu Creatorul. Dumnezeu a proiectat pe om să reflecte gloria Sa, fiecare dintre noi rezonând câte o fațetă unică a personalității și caracterului Său. Mintea, trupul și spiritul – gândirea, trăirea și meditarea. Uluitoarea componentă? Libertatea.

Datorăm fiecare respirație lui Dumnezeu, totuși El ne-a oferit libertatea de a alege – o trăsătură care a riscat catastrofa. O minciună inteligentă a făcut ca primii oameni să se îndoiască de dragostea și încrerea lui Dumnezeu. Curând, teama, invidia și indiferența a înspăimântat lumea. Despărțindu-ne de Dumnezeu, păcatul a deformat tot ceea ce era bun. Inima s-a răzvrătit. Trupurile au decăzut. Relațiile au putrezit. Nu am mai putut să ajungem la Dumnezeu prin puterile noastră, așa că Dumnezeu a trebuit să vină la noi.

Și așa a făcut Dumnezeu, trimițând pe Fiul Său pentru a reconstrui relațiile distruse între cer și pământ. Dumnezeu a trimis Duhul Sfânt pentru a repara imaginea desfigurată a lui Dumnezeu în noi. Spiritul ne împuternicește să ajungem la alții, demonstrând dragoste și reprezentând pe Salvatorul și Creatorul nostru unei lumi distruse pe care suntem chemați să o reparăm.