Conferința Internațională de Libertate Religioasă și de Conștiință „Valori fundamentale ale societății actuale”

Luni, 9 mai 2016 a avut loc la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava Conferința Internațională de Libertate Religioasă și de Conștiință cu titlul „Valori fundamentale ale societății actuale”.

Gazda evenimentului alături de Asociația Conștiință și Libertate filiala Moldova din România și Facultatea de Științe Economice si Administrație Publica secția Drept și-a propus cu ocazia Zilei Europei deschiderea unei sesiuni de comunicări științifice pe teme de libertate de conștiință pentru studenți, profesori și societatea civilă deopotrivă.

La Sesiunea de comunicări au participat mai bine de 30 de studenți și masteranzi alături de aproximativ 50 de invitați din domeniul civic, cultural sau universitar din România și din străinătate. Dintre cei prezenți doar câțiva au susținut expuneri sau luări de cuvânt în cadrul sesiunii: dr. Marian Gh. Simion – Postdoctoral Harvard University Divinity School (IPSEC), prof. Univ. Dr. Vitalii Docaș – Decanul Facultății de Sociologie din cadrul Universității Naționale Iurii Fedkovici din Cernăuți, Ucraina, prof. Univ. Dr. Elena Brînduşa Steiciuc – Director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat Suceava (CSUD), conf. univ. dr. Florin Pintescu – prodecan al Facultății de Istorie din cadrul Universității Suceava, Florin Istrate – președintele Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea Regiunea Moldovei, România, prof. dr. Ivan Cernușcă – directorul Institutului Biblic Bucovinean, Doctor în Științe Filozofice, Dragoș Mușat – președintele Asociației Conștiință și Libertate România și conf. univ. dr. Gabriela Nemțoi – Profesor Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică, Universitatea Suceava.

Moderatorii întâlnirii, doamna conf. univ. dr. Camelia Ignătescu, profesor la catedra de drept a Universității Suceava și domnul Sergiu Macovei – Director regional zona Moldova al Asociației Conștiință și Libertate din România au deschis sesiunea de comunicări cu o vădită bucurie profesională, prezentând invitații și solicitând participanților de a se implica și în sesiunile de comunicări științifice viitoare.

În deschiderea sesiunii de comunicări științifice dl. prorector prof. dr. Ștefan Purici a vorbit despre deschiderea Universității Ștefan cel Mare din Suceava față de preocupările academice ale societății civile precum libertatea de conștiință, afirmând faptul că “Sper ca această întâlnire să aibă ecouri pozitive atât în inimile noastre cât și în afara acestei săli. Conștiința și libertatea sunt elemente care de multe ori sunt lovite din diverse direcții și intelectualii, lumea academică, dar și bisericile trebuie să le apere și să le promoveze.”

În deschiderea prezentărilor care au avut loc, dl. prof. dr. Marian Gh. Simion – Postdoctoral Harvard University Divinity School, președinte al IPSEC a vorbit despre domeniul de studiu al Divinity School, respectiv pacea și libertatea de religie ca esență a studiului de programe doctorale ortodox. Domnul profesor Simion a expus în comunicarea cu titlul “Riscul Fundamentalismului religios” pericolul în care se află o societate atunci când este îngrădită libertatea de religie, tendințele actuale către fundamentalism și istoricitatea fundamentalismului modern atât în creștinismul ortodox, catolic și cât și neoprotestant.

Domnia sa a spus: „Întrucât mass-media globală lasă adesea să se înțeleagă faptul că fundamentalismul religios își are originile în islamism este important să înțelegem că fundamentalismul este un concept creștin… ca o reacție împotriva mișcărilor moderniste și a afirmat crezul care mai târziu a devenit cunoscut drept Cele Cinci Puncte ale Fundamentalismului: infailibilitatea Bibliei, nașterea lui Hristos din fecioară, mântuirea prin jertfa substituțională a lui Hristos (Sfânta cină), învierea fizică cu reîntoarcerea tot fizică a lui Hristos la sfârșitul veacurilor și autenticitatea minunilor. Ca ortodox nu pot decât să fiu complet de acord cu toate acestea.”

În opinia autorilor citați de domnul profesor: “fundamentalismul azi se referă la orientarea lumii, atât prin prisma convingerilor cognitive la nivel practic, cât și a celor emoționale. Fundamentalismul apare ca o reacție asupra modernismului care pune preț pe schimbare în dezavantajul continuității, pe cantitate în schimbul calității precum și pe eficiență comercială în schimbul milei față de lucrător.” Lipsa spiritul comunitar, consumerismul, închinarea la muncă, mediul academic umanist și deficitar, orientarea doar către eficiență economică, ritmul alarmant al vieții sunt considerate toate atribute ale modernismului deplâns de fundamentaliștii actuali a spus domnia sa. Prezentarea a inclus apoi tendințele fundamentalismului preluate de către islamism, incluse în cultura occidentală prin emigrare. “Violența organizată este produsul migrației iar fundamentalismul este produsul modernității”.

Domnul profesor Simion a continuat expunerea sa afirmând că în timp ce fundamentalismul modern solicită întoarcerea religiei la conducerea politică, posibila soluție pentru preocupările legate de identitate ar trebui să determine mai degrabă despărțirea religiei de politică. În încheiere s-a făcut un apel deschis la valoarea fundamentală de raportare a tuturor creștinilor: frați în Hristos.

Ce-a de a doua expunere ce a urmat a fost a dl. prof. univ. Dr. Vitalii Docaș – Decan al Facultății de Sociologie din cadrul Universității Naționale Iurii Fedkovici din Cernăuți, Ucraina însoțită de traducerea dl. prof. dr. Ivan Cernușcă – Director al Institutului Biblic Bucovinean, doctor în Științe Filozofice și s-a axat pe prezentarea rezultatelor obținute și prezentate doar cu câteva zile înainte, pe 2 mai 2016 la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității Naționale Iurii Fedkovici din Cernăuți.

Domnia sa a discutat despre ciclurile interacțiunilor între instituțiile statului, biserică și societatea civilă. A fost evidențiat rolul marcant al societății civile în apărarea libertății de conștiință, libertate consfințită și pusă în practică de articolul 35 al Constituției Ucrainei care dă dreptul de a fi ateist, de a fi credincios, a fi necredincios și a fi neutru. Dumnealui a prezentat de asemenea aspecte ale situației actuale în ceea ce privește libertate de conștiință și de religie din Ucraina.

Doamna Prof. Univ. Dr. Elena Brînduşa Steiciuc – Director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat Suceava (CSUD) a salutat prezența atât de diversă și totuși cunoscută a auditoriului și a subliniat în introducere relevanța istorică a zilei: ieșirea din cel de-al doilea război mondial, intrarea în zona modernității – punerea României pe Harta Europei. Doamna profesoară a prezentat o sinteză a studiului ei legat de fenomenul exilului la români cu titlul: “Exilul și Libertatea de Conștiință”: “De-a lungul secolelor, dar mai cu seamă în epoca modernă fenomenul exilului poate fi abordat în legătură cu acela al libertății de conștiință, cei doi poli ai acestei ecuații aflându-se într-o strânsă interdependență. Pentru a avea o conștiință liberă, pentru a se putea exprima liberi și neconstrânși de norme și reguli absurde un număr impresionant de intelectuali și artiști din țări cu regimuri dictatoriale au ales să taie orice legătură cu solul natal, cu trecutul personal sau familial, de multe ori știind că întoarcerea este imposibilă.” Domnia sa a prezentat ca mai multe exemple cazuri ale unor scriitori celebri pentru care adaptarea la exil a avut consecințe dureroase, care au lăsat urme și în cultură și care cu toate acestea au transformat exilul într-o a doua șansă. Doamna profesor a dezvoltat cazurile a doi scriitori români contemporani care au ales să expună subiectul libertății din perspectivă literară: Horia Vintilă cu a sa lucrare: „Dumnezeu s-a născut în Exil” și bucovineanul Matei Vișniec cu romanul: “Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă” citând din capitolul “Buzunarul cu pâine”.

Domnul Dragoș Mușat – Președintele Asociației Conștiință și Libertate România a prezentat pe scurt Asociația pe care o coordonează și descrisă în broșura asociației oferită tuturor participanților. În al doilea rând a vorbit despre efectele unei libertăți greșit înțelese și experiența pe care a avut-o pe parcursul drumului către conferință. În a treia partea a prezentat palierele “Jurnalului libertății de conștiință” ediția 2015 în care (1) statul recunoaște libertatea care vine din convingeri, (2) jurisprudența clarifică dreptul libertății și (3) jurnalul clarifică noțiunea de adevărată etică, etică ce are la bază credința în Hristos.

Pastorul Florin Istrate, Președinte al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din Regiunea Moldovei, România a vorbit despre chemarea bisericii de a deschide uși ale libertății către Dumnezeu. Președintele Bisericii Adventiste a vorbit despre momentul istoric de la 3 iulie 1941 în care o femeie simplă, cu prețul vieții a dat dovadă de curaj și încredere în Dumnezeu. A vorbit despre credința pe care a avut-o Viorica Agarici când așezându-se în fața trenului, a cerut autorităților de la acea vreme ce conduceau trenul morții din gara Roman să deschidă ușile trenului morții. Pastorul Florin Istrate a invitat audiența prin cuvintele apostolului Pavel „să lupte lupta cea bună”, a libertății: să-i respectăm pe oameni, să-i prețuim, să-i ajutăm pentru că suntem frați, pentru ca Hristos să trăiască în noi și dragostea lui să se regăsească în noi toți.

Doamna conf. univ. dr. Camelia Ignătescu a susținut prezentarea studiului „Dreptul libertății de exprimare”. Doamna profesoară a prezentat sugestiv oportunitățile și pericolele libertății de exprimare prin analogie cu imaginea unui microfon îndreptat în jos și care are la bază o pasăre într-o colive. Dumneaei a adus în atenția auditoriului spre exemplificare cazuri în care presa, diverse asociații, persoane sau instituții au denaturant sensul libertății de exprimare fie prin conferirea unui sens extins dincolo de lege care duce la abuzul de drept. Au fost prezentate tipurile de libertăți: a exprimării credinței, a exprimării gândurilor, a exprimării opiniilor și a exprimării creației. Toate acestea a explicat doamna profesor sunt exprimate prin viu grai, prins sunete, prin imagini, în formă sau prin alte mijloace, toate garantate de Constituția României, art. 30. În continuare doamna profesor Camelia Ignatescu a expus limitele libertății de exprimare, așa cum sun ele prevăzute de Constituția României, Codul Civil și cutuma pe care o definește bunul simț: “Libertatea ta se oprește acolo unde începe libertatea vecinului”.

În ultima parte a prezentării, doamna profesor a prezentat un studiu asupra câtorva țări europene, într-un sens mai extins a modului în care sunt puse în practică prevederile legale ale libertății de exprimare în țări precum Germania, Spania, Belgia, Olanda, Irlanda și Suedia. Cazurile prezentate arătau în general către o limitare a libertății de exprimare în Europa pentru stoparea abuzului de drept, inclusiv în România. Citând din Codul civil doamna profesor a spus: “Nici un drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul sau într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei credințe” și a încheiat cu cuvintele lui Voltaire: “Poate că nu sunt de acord cu ceea ce ai tu de zis dar voi apăra până la moarte dreptul tău de a zice”.

Domnul Conf. Univ. Dr. Florin Pintescu Prodecan al Facultății de Istorie din cadrul Universității Suceava a făcut o frumoasă trecere de la domeniul normativ la cel istoric al libertății de conștiință în ansamblul ei arătând punctele comune și diferențele dintre denominațiunile creștine începând cu perioada antică, medievală, continuând cu cea modernă și încheind cu perioada contemporană. În cele din urmă domnul profesor a dezvoltat noțiunea de islamism radical așa cum este ea văzută de diferiți autori consacrați istoriografiei orientalismului. Dumnealui a încheiat afirmând că “dacă nu ne vom lupta permanent pentru libertatea religioasă și libertatea de exprimare a fiecăruia dintre noi, indiferent de credința religioasă – s-ar putea ca în aceste vremuri de destructurare moral-religioasă majoră a lumii să ajungem să trăim (Doamne ferește!) ca în lumea din 1984 a lui George Orwel unde: «războiul este pace, libertatea este sclavie, ignoranța este forță». Se poate ajunge la aceasta dacă nu știm să ne apărăm libertatea religioasă și libertatea de conștiință.”

În finalul sesiunii doamna conf. univ. dr. Gabriela Nemțoi – profesor la Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică, Universitatea Suceava a făcut o prezentare a culegerii de texte științifice intitulate “Jurnalul Libertății de conștiință” ediția 2015 ca urmare a participării în calitate de autor al unuia dintre textele publicate în jurnal cu ocazia Conferinței Internaționale “Legislație, etică și religie – o abordare în contextul libertății religioase”, susținute în ultimul trimestru al anului anterior la Parlamentul României (18 noiembrie 2015). Doamna Gabriela Nemțoi a declarat: “Volumul reprezintă o reflexive a principiului libertății religioase, a libertății de conștiință, un remarcabil instrument de evaluare a drepturilor fundamentale ale omului. Jurnalul este o lucrare de referință în domeniul consacrării valorilor umane și al libertăților fundamentale ale omului, un interesant repertoar care pune în valoare teme din legislație, etică și religie, acestea contopindu-se în principii care clădesc societatea democratică.”

La finalul sesiunii de comunicări științifice toți participanții au primit ediția 2015 a “Jurnalului Libertății de conștiință”, gazdele propunându-și să susțină promovarea libertății prin lucrări consacrate subiectului și a adresat invitația tuturor participanților: studenți, masteranzi, doctori, profesori și societății civile deopotrivă de a își aduce contribuția în continuare la punerea în practică a tuturor valorilor fundamentale unei societăți coezive, democratice și progresive.

Pemtru mai multe fotografii, accesați acest link.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *