Avantajul de a fi adventist

Amina a lăsat mătura într-un colţ şi a închis uşa de la dulap, uitându-se la ceas. Da, am destul timp, gândeşte pentru sine. Casa este aranjată – hainele copiilor atârnă pe umeraşe, iar bucătăria străluceşte. Cumpărăturile sunt făcute şi este mulţumită că vegetalele de azi sunt proaspete. A avut timp să prepare mâncarea preferată a familiei, care se răceşte acum lângă chiuvetă. Chiar atunci soţul ei intră pe uşă, cu ochii strălucind. Obi este fericit că Amina poate pleca mai devreme de la serviciu în fiecare vineri aşa încât să poată pregăti casa pentru Sabat. Copiii tocmai îşi terminaseră baia, aşa că se grăbeşte să se spele, arzând de nerăbdare să lase săptămâna în urmă. Câteva minute mai târziu, membrii familiei îşi uneau mâinile şi cântau imnul favorit, ales cu multă vreme în urmă ca parte a tradiţiei lor de întâmpinare a Sabatului. Pe măsură ce soarele cobora la orizont, începea ziua lor de odihnă.

Adventiştii de ziua a şaptea au multe doctrine şi comportamente care-i deosebesc de ceilalţi, şi pentru care sunt foarte bine cunoscuţi. Una dintre aceste convingeri este a doua venire a lui Isus – rădăcina latină a cuvântului adventus înseamnă “vine” – iar alta este practica de a boteza prin scufundare. Dar două lucruri pentru care adventiştii sunt probabil cel mai bine cunoscuţi sunt păzirea zilei a şaptea, Sabatul sfânt, şi mesajul de sănătate. Să le examinăm pe amândouă.

Sabatul şi sănătatea emoţională

Sabatul este o zi importantă pentru noi, adventiştii, zi pe care o aşteptăm cu nerăbdare în fiecare săptămână. Însă este posibil să nu fim conştienţi de cât de importantă este. Da, recunoaştem valoarea ei pentru întărirea relaţiei noastre cu Dumnezeu şi pentru pregătirea noastră pentru împărăţia Sa. Şi ştim că trebuie să o păstrăm sfântă, pentru că aşa spune una dintre porunci. Dar este păzirea Sabatului benefică pentru sănătatea şi starea de bine de aici, de pe pământ? Sunt Obi, Amina şi copiii lor avantajaţi pentru că onorează această zi specială?

Literatura de specialitate este plină de studii care sugerează importanţa religiei pentru sănătate, dar este mai puţin cunoscut dacă păzirea Sabatului este importantă – şi dacă este, de ce. Descoperirile recente din Biopsychosocial Religion and Health Study (care este parte a Studiului Adventist asupra Sănătăţii-2) oferă perspective interesante despre acest aspect particular al religiozităţii şi despre căile în care este relevant pentru sănătatea noastră.

Pentru acest studiu de cercetare mai mult de 5.000 adventişti din toată America de Nord au răspuns la întrebări legate de activităţile lor din Sabat, iar răspunsurile au fost combinate pentru a crea un index al păstrării Sabatului. Scorurile mai mari indicau evitarea activităţilor seculare în Sabat, în timp ce scorurile mai mici indicau un model de activităţi de Sabat care erau similare activităţilor din timpul săptămânii.

Prima constatare importantă apărută a fost aceea că deşi păzirea Sabatului era destul de ridicată la nivelul grupului, aceia care păzeau această zi într-un mod mai serios şi mai atent beneficiau de o sănătate mentală mai bună decât aceia care permiteau ca activităţile seculare să se strecoare în ea.

Această asociere a existat din mai multe motive. Păzirea Sabatului a fost asociată cu o rezistenţă mai mare la stres. De exemplu, în timpul vremurilor grele, această rezistenţă poate implica a cere ajutor şi putere din partea lui Dumnezeu. Păzirea Sabatului cu stricteţe este de asemenea asociată cu o încredere mai mare în sprijinul membrilor bisericii în situaţii de boală sau de necaz.

Păzirea Sabatului a fost asociată cu o dietă mai bună şi cu mai mult exerciţiu fizic, deşi acestea nu sunt atât de puternice ca suportul emoţional al membrilor. În toate acestea, dovezile au fost clare: aceia care păzeau Sabatul ca sfânt erau mult mai sănătoşi mintal decât cei care tratau Sabatul ca pe o zi obişnuită a săptămânii.

Safturi pentru păzirea Sabatului

Ai nevoie de câteva sugestii de activităţi pentru Sabat? Iată ideile noastre:

Singur, cu familia sau cu un grup de prieteni, stabileşte o tradiţie lunară a unei întâlniri pentru “deschiderea Sabatului”. Poate fi ceva simplu, ca intonarea unui imn, citirea unui text biblic şi rugăciune de grup. Acest concept poate fi aplicat întâlnirilor în grupe mici, la deschiderea Sabatului, vinerea, sau la încheierea lui, sâmbătă seara.

Plimbările sau drumeţiile din Sabat după-amiază oferă ocazii minunate de a studia din “cealaltă carte” a lui Dumnezeu, natura. Relaxează-te şi bucură-te fără nicio planificare anterioară, sau fă chiar un pas mai departe şi notează pe o listă animalele şi plantele pe care le întâlneşti.

Dedică lunar o după-amiază de Sabat pentru activităţi pentru alţii, cum ar fi vizitarea membrilor care nu mai pot participa la serviciile divine ale bisericii sau ajutorarea celor din comunitatea mai largă. Păstrează în casa ta o “listă de control” pentru Sabat pe care s-o verifici în fiecare vineri dimineaţa. Lista ar trebui să conţină lucrurile care trebuie făcute în casă pentru a fi gata de Sabat. Această listă te poate ajuta să te asiguri că nu trebuie să faci anumite lucruri în Sabat, pentru că acestea vor fi deja gata.

Foloseşte creativitatea pe care Dumnezeu ţi-a dăruit-o. Aşează-te în după-amiezile de Sabat cu câteva foi de hârtie în faţă şi cu ustensile de scris sau pictat şi deschide-ţi mintea. Fie că meditezi la un text sau înalţi o rugăciune tăcută, permite ca Duhul Sfânt să-ţi vorbească şi apoi creează ceea ce simţi. E posibil să desenezi ceva minunat, sau ceva simplu. Poate că va ieşi un poem. Când termini, arată ceea ce ai făcut cuiva care s-ar bucura. Sau, dacă preferi, pune-o undeva – vei avea satisfacţia unui lucru creat de mâna ta.

Sabatul şi sănătatea fizică

Legătura dintre păzirea Sabatului şi sănătatea fizică nu a fost atât de evidentă decât cea dintre păzirea Sabatului şi sănătatea mentală, chiar dacă fiecare din trăsăturile enumerate mai sus (suport religios, dieta şi exerciţiul fizic) sunt încă relevante.

Acest lucru poate fi surprinzător pentru început, dar la o privire mai atentă, se poate observa de ce este aşa. Păzirea Sabatului a fost asociată cu suport religios, o dietă mai bună şi mai mult exerciţiu fizic – şi toate acestea au fost apoi corelate cu rezultate mai bune decât înainte. Totuşi, rezistenţa faţă de stres are, din punct de vedere statistic, un efect ciudat; adică, păzirea Sabatului a fost asociată cu o rezistenţa mai mare la stres dar cu o sănătate fizică precară. Cum adică? Suportul religios şi rezistenţa la stres sunt nocive pentru sănătate? Nu chiar – o explicaţie mai rezonabilă este aceea că oamenii care au probleme de sănătate mai mari se bazează mai mult pe suportul religios decât cei care sunt mai sănătoşi. Desigur, acest lucru nu este ceva rău, deoarece avem mare nevoie de puterea lui Dumnezeu, atunci când trecem prin situaţii grele!

În momentul în care Obi, Amina şi familia lor se bucurau de cina de vineri seara, inimile le erau pline de mulţumire şi pace, abia aşteptând să se întâlnească cu fraţii la biserică, dimineaţa următoare. Chiar dacă fiecare dintre ei a experimentat stresul în timpul săptămânii, acesta a fost mai uşor de gestionat cu ajutorul lui Dumnezeu. Ştiau că pot suna pe fraţii din biserică pentru ajutor, iar asocierea cu aceşti prieteni i-a încurajat să trăiască o viaţă mult mai sănătoasă. Timpul sacru pe care această familie îl petrece împreună în fiecare Sabat, îi ajută să consolideze obiceiurile bune şi mecanismele de adaptare; cu adevărat, Sabatul nu-i ajută doar să se pregătească pentru o viaţă viitoare ci şi pentru a trăi o viaţă mai bună în lumea aceasta.

Dieta şi sănătatea emoţională

Să ne întoarcem acum atenţia spre masa pe care familia o împarte împreună. În alt proiect (de asemenea parte a Biopsychosocial Religion and Health Study) mai mult de 9.000 de adventişti au răspuns la întrebări legate de ceea ce mănâncă şi de asemenea, legate de emoţiile lor pozitive, ca “vigilenţă” şi “entuziasm,” şi de cele negative, ca “mâhnirea” şi “supărarea”, din trecut. Persoanele care consumă mai multe fructe şi vegetale proaspete şi nuci, experimentează mai multe emoţii pozitive (şi mai puţine negative). Dar persoanele care consumă mai multe deserturi/dulciuri, băuturi răcoritoare şi “fast foods” (ca burgeri şi cartofi prăjiţi) au declarat că au experimentat mai puţine emoţii pozitive.

Acest studiu nu a urmărit consumul de carne în relaţie cu sănătatea fizică (deşi alte descoperiri din studiu demonstrează că un consum redus de carne este corelat cu o sănătate mai bună). Studiu a arătat, totuşi, că femeile care mănâncă mai multă carne, au declarat că experimentează mai multe emoţii negative; această tendinţă a fost mai slabă sau nesemnificativă statistic pentru bărbaţi.

Aceste constatări sunt în concordanţă cu ceea ce cred adventiştii despre importanţa dietei, deşi mesajul de sănătate tipic adventist se concentrează pe sănătatea fizică mai degrabă decât pe cea mentală. Cina de vineri seara din familia lui Obi şi Amina include multe vegetale – Amina a fost încântată de calitatea mai bună decât de obicei a vegetalelor cumpărate în acea vineri. Ea a ales şi fructe proaspete pentru desert. Din fericire pentru această familie, “fast food” apare rareori în meniu – parţial pentru că au ales să o evite, şi parţial pentru că trăiesc într-o zonă care nu are o mulţime de furnizori de fast-food.

Cum să mănânci mai multe verdeţuri

Iată câteva sfaturi legate de modalităţi distractive şi interesante prin care poţi adăuga mai multe alimente vegetale în dieta ta:

Plantează o gradină, dacă ai spaţiu. Chiar dacă locuieşti într-un apartament mic, poţi cultiva câteva ierburi în ghiveci, pe pervazul unei ferestre. Aromele proaspete vor face ca mâncarea să aibă un gust minunat, şi există o mare satisfacţie când mănânci ceva cultivat de tine.

Dacă deja îţi cultivi propria mâncare, gândeşte-te la un schimb pe care-l poţi face cu vecinii sau prietenii care cultivă la rândul lor vegetale. Încearcă să cultivi ceva diferit sau nou, şi împarte cu ceilalţi. Apoi cere-le să facă acelaşi lucru pentru tine. Taie câteva fructe şi pune-le în apă pentru câteva ore. Apa va lua gustul fructelor şi va fi foarte răcoritoare (şi poţi mânca apoi fructele).

Adaugă verdeţuri la fiecare fel de mâncare care-ţi place (aproape la fiecare!); acest lucru creşte numărul elementelor nutritive, fără ca măcar să realizezi. Dacă mănânci carne regulat, încearcă să pui deoparte una sau două zile pe săptămână în care să nu consumi carne deloc. Aceasta este o cale uşoară de a reduce aportul de carne şi de a testa noi reţete şi noi produse alimentare.

Concluzii

Dacă putem laolaltă rezultatele acestor două studii şi învăţăturile tradiţionale ale Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, modelele rezultate sunt atât instructive cât şi motivaţionale. Sabatul şi mesajul de sănătate sunt strâns legate – în concordanţă nu numai cu ceea ce simţim în inimile noastre, cât şi cu dovezile din studiile ştiinţifice de ultimă oră. Şi acest mesaj de sănătate poate fi folosit de fiecare dintre noi pentru a ne îmbunătăţi stilul de viaţă şi pentru a ajunge la împlinire. Aceasta este provocarea ta – de a găsi lucruri (chiar mici) pe care le poţi face pentru a te conecta mai bine cu Dumnezeu în Sabat şi de a face schimbări, mari sau mici, în dieta ta, pentru a o alinia cu ceea ce ştim că promovează starea de bine. O provocare descurajatoare? În anumite feluri, da. Uneori ne lipseşte înţelepciunea de a face cele mai bune alegeri, şi chiar şi atunci când ştim ceea ce este corect, a pune în practică poate fi o provocare. Dar nu suntem singuri. Proverbe 16:3 spune, “Încredinţează-ţi lucrările în mâna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile”. Deci angajează-te şi acceptă îndrumarea pe care ţi-a promis-o Dumnezeu. El te va ajuta să stabileşti un plan şi să-l duci la bun sfârşit.

1 D. J. Superville, K. I. Pargament, and J. W. Lee, “Sabbath Keeping and Its Relationships to Health and Well-being: A Mediational Analysis,” International Journal for the Psychology of Religion (2013).

2 P. A. Ford, K. Jaceldo-Siegl, J. W. Lee, W. Youngberg, and S. Tonstad, “Intake of Mediterranean Foods Associated With Positive Affect and Low Negative Affect,” Journal of Psychosomatic Research 74 (2013): 142-148.

Leslie R. Martin, Ph.D., este profesor de sănătate şi comportament social la Universitatea Loma Linda din California, Statele Unite.

Articol apărut în AdventistWorld, iulie, 2014

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *